Costumul

Costumul căluşarilor reprezintă un simbol important pentru tradiţia căluşarului din Romos. Costumul este expresia şi imaginea tradiţiei noastre, şi implicit parte componentă a tradiţiei căluşarului.

Am făcut apel la istoria tradiţională, la istoria orală, precum şi la experienţa unor foşti căluşari din generaţii diferite, pentru a afla care sunt componentele ce alcătuiesc frumosul costum căluşeresc.

Afăm despre costumul căluşarilor că are la bază portul românesc din zona Orăştiei.

Costumul, după cum se poate observa şi in imaginea ilustrativă, este alcătuit din următoarele piese: cămaşă, cioareci, pieptar, manşete, şerpar, ghete, zdrăncane, pălărie sau căciulă de astrahan, pana, floare de asparagus, plentica, cârpa şi bâta.

Cămaşa este una dintre piesele cele mai importante. De culoare albă şi din jolj, cămaşa prezintă de-a lungul mânecilor, la marginea acestora, precum şi în jurul gâtului, diverse motive din mătase imprimate manual, fiind predominate, în general, de culoarea neagră. Aceasta este aranjată cu grijă, marginile fiindu-i încreţite. Aspectul în cauză face ca prezenta piesă să fie singura care implică o muncă şi un aranjament ce iese în relief. În continuare, mai adăugăm că piesa prezintă la gât un şnur de mătase de care sunt prinşi ciucuri de culoare neagră, de asemenea din mătase.

Cioarecii, respectiv pantalonii, sunt formaţi din lână de oaie, de culoare albă, bătută la război. În partea superioară cioarecii prezintă aşa numitele găici care ajută ca suport pentru curea.

Pieptarul făcut din piele tăbăcită, albă de oaie, prezintă şi el o varietate de motive cusute manual, motive a căror predominanţă este dată de culoarea neagră, şi într-o oarecare măsură şi de cea verde. Pieptarul mai prezintă în partea din faţă, sus, un nasture ce serveşte la încheiere, iar în partea de jos, două buzunare îmbrăcate cu motive. Piesa deţine în partea laterală stângă trei nasturi din piele cu ajutorul cărora pieptarul se încheie.

Şerparul este făcut din piele naturală de vită, brodat la exterior cu fâşii din piele de culoare verde şi neagră. De asemenea există un buzunar lat în interior şi două curele care servesc pentru prinderea în jurul brâului, curele ce sunt mascate de două fâşii de piele, a căror suprafaţă este şi ea acoperită de motive imprimate.

Manşetele, tradiţional vorbind, sunt ştrencânite din lână de diverse culori, având un rol bine întemeiat - de a proteja încheieturile mâinilor împotriva gerului din timpul iernii.

Cât despre ghete, adăugăm doar că sunt de culoare închisă.

Zdrăncanele reprezintă, simbolic vorbind, piesa "gălăgioasă", "vie" şi "colorată" a costumului căluşarilor. Acestea se găsesc la partea inferioară a picioarelor, prinse pe cioareci. În partea superioară, "piesa gălăgioasă" prezintă o curea ce este mascată cu un material de catifea frumos împodobit cu paiete, tot aici fiind prinşi nişte clopoţei şi zdrăncanele, de la care piesa îşi ia numele. De asemenea, tot de acest segment sunt prinşi ciucuri făcuţi din lână de diversă culoare, care "curge" până pe ghete.

Căciula de astrahan îşi face apariţia în costumul căluşarilor începând cu anul 1924. Această afirmaţie îşi găseşte suportul în două fotografii din anul 1924, fotografii în care apare ceata de căluşari a "susănilor" şi cea a "josănilor". Anterior acestui an, potrivit fotografiilor, căluşarii purtau pe cap pălării. Revenind la căciula de astrahan aceasta este de culoare neagră. Pe căciulă sunt prinse în partea stângă floarea făcută dintr-o plentică albă, frumos modelată şi împodobită cu paiete. Sub aceasta vin prinse pana de fazan şi crenguţa de asparagus. Din vârful căciulii coboară ciucurul, format în partea superioară dintr-un şnur de mătase neagră, de care atârnă ciucurul propriu-zis alcătuit din aţă de mătase prinse pe o bucată de cocian îmbrăcat şi el în mătase neagră şi împodobit cu paiete.

Plentica - vătaful în zilele noastre are prinse în crucifix pe pieptar două plentici tricolor. Istoria orală şi fotografiile reprezentative tematicii noastre, denotă că vătafii de-a lungul secolului trecut, purtau plentici precum albastru deschis şi culoarea piersicii, reprezentativ "susănilor", ori roşu cu tricolor, reprezentativ pentru "josăni". De asemenea, am mai identificat vătafi cu două plentici roşii. Căluşarii care joacă pe partea dreaptă poartă pe umărul drept cârpa, iar de pe umărul stâng pe partea dreaptă poartă plentica. Pentru căluşarii care joacă pe partea stângă piesele sunt amplasate viceversa.

Cârpa, o piesă realizată din cătrînţă, adunată în formă de triunghi, este şi ea frumos împodobită cu paiete, în partea din faţă fiind prinse pe ea plentici de culori diferite, inclusiv tricolor.

Bâta, strunjită din lemn de esenţă tare, frumos împodobită cu tricolor şi plentici de diverse culori, prinse pe bâtă cu piuneză în partea superioară. În partea de jos. aceasta prezintă o verigă de ţeavă cu rol de protecţie împotriva uzurii. În sfârşit, bâta de aproximativ 1 metru înălţime, serveşte în timpul jocului, mai precis în timpul efectuării unor ponturi.

Reflectând laconic asupra costumului căluşarului putem afirma că acesta, prin piesele sale, denotă o complexitate îmbrăcată în frumuseţe şi artă!