Mândro din dragostea noastră

Mândro din dragostea noastră

Mândro din dragostea noastră
O-nflorit un pom sub coastă. (BIS primele 2)
Şi duşmanii l-or aflat, la, la, la
Şi s-or dus de l-or tăiat, la, la, la (BIS ultimele 2)Ia mândruţo apă-n gură,
Si udă la tăietură. (BIS primele 2)
Să-nflorească a doua oară, la, la, la
Toţi dusmanii ca să moară la, la, la (BIS ultimele 2)Rău la nimeni n-am făcut
Si-am iubit ce mi-o plăcut măi (BIS primele 2)
Nici de-acuma n-oi mai face, la, la, la
Şi-oi iubi numai ce-mi place, la, la, la (BIS ultimele 2)

Colo-n vale-n poieniţă[1]

Colo-n vale-n poieniţă

Frumos doarme-o copiliță

Cu părul lăsat pe spate

Și pe fața și pe spate

Inimioara i se zbate

Vine un voinic degrabă

O trezeşte şi o-ntreabă

Eşti fată sau măritată

Sau zână din cer picată

Nu-s fată, nici măritată

Nici zână din cer picată

Eu sunt floarea de pe mare

Cine mă sărută moare

M-a sărutat un băiat

La trei zile a leşinat

M-a sărutat un voinic

Dar el n-a avut nimic

C-a vorbit cu maică-sa

Să-mi sărute guriţa

Guriţa şi ochiul drept

Care m-au făcut s-aştept

Guriţa şi ochiul stâng

Care m-au făcut să plâng.